Lockdown-ul din COVID a crescut numărul de decese, a scăzut economia și a crescut datoria publică

…are? N-are? Dac-ar fi să ne luăm după Plugușor și după omătul care mare nu-i, am putea conchide că anul care vine n-are semne de belșug, cel puțin pentru brazda de sub plug. Cum însă oameni sîntem, iar speranța moare ultima, n-are rost să cădem în depresie taman la cumpăna dintre ani, că de vești

În cultura citadină românească, cel puțin așa cum o reflectă presa și literatura vremii, figura lui Moș Crăciun s-a constituit destul de repede, în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, sub influența unor modele occidentale (mai ales germane și franceze). Procesul a fost concomitent cu preluarea și impunerea altor obiceiuri, în primul rînd a bradului

Te duce cu gîndul către alte timpuri și spații, mai simple, mai relaxa(n)te și mai utile deopotrivă. Nu-i cine știe ce întreprindere complexă sau sofisticată, dar asta nu o face neinteresantă, ba dimpotrivă. Are un titlu simplu, scris în caiet la cursul de gospodărie de la finalul anului 1927 de bunica Ana: „Ce face o gospodină

Arătam, săptămîna trecută, cum a devenit șanticler, în anii premergători Primului Război Mondial, un cuvînt la modă, circulînd în medii sociale diverse, folosit cu intenție publicitar-apreciativă sau ironic-depreciativă. Răspîndirea sa rapidă, observată imediat de contemporani și păstrată în memoria multora, a condus la o mare instabilitate semantică. Ca substantiv, cuvîntul însemna probabil, cel puțin la început

Răspîndirea fulgerătoare a cîte unui cuvînt la modă, explozia semantică și apoi decăderea și abandonarea sa pot fi foarte bine ilustrate de învechitul și aproape uitatul șanticler. Cuvîntul a intrat în română la începutul secolului trecut, într-o perioadă în care moda lingvistică era încă decisiv influențată de limba și de cultura franceză. Forma șanticler reprezintă adaptarea rapidă și nonșalantă

Cum va arăta economia europeană începînd cu anul viitor? Răspunsul depinde de două lucruri: evident, de rezultatul alegerilor naționale și europene, dar și de ceea ce vor înțelege politicienii și publicul din protestele agricultorilor care durează de mai bine de o lună.  Sînt multe elemente care îngrijorează în revendicările fermierilor europeni. În primul rînd, protecționismul.